(pictura de fundal cu acelasi titlu de Gyuri Lohmuller)
Imagineaza-ti o zi,
luata pe nepusa masa, (imi spun pe un ton ingrijorat)
fara facebook
fara internet
fara calculator
fara TV
fara curent electric
fara ziare...
fara stiri
fara barfa
fara religie
fara povestioare
fara dragoste
fara comunicare.
Poti ?
Nu. Pentru ca esti sclavul lor si nu stii ca 'motivul pentru
care a aparut comunicarea a fost ca ea sa serveasca dragostei. din prea multa
dragoste pentru povesti si povestioare, a aparut religia, care s-a transformat,
peste noapte, in barfa si a ajuns subiect de stiri in ziare, care de prea multe
ce-au fost, s-au transformat, electric, in clipuri promotionale aberante la TV
si apoi in ferestre sacaitoare pe internet, cu un x mic in colt, pe care le-am
inchis cu greu si le-am alungat din conul nostru vizual, dar la care am dat toti,
fara sa stim, ‘like’ pe facebook...
Cum ar fi o zi (ooo, devenim poetic)
fara dramul de
Cernobal din tine,
fara cer senin
fara umbrela
fara pereti intre care sa te inchizi
fara picioare ca sa fugi de toate fricile care te cuprind
fara maini, sa-ti scrii frustrarile
fara limba, sa le articulezi
fara ochi, sa le vezi
fara minte sa le ataci sau sa le visezi macar ?
Nu vei sti niciodata, pentru ca dramul de Cernobal din tine
nu te va lasa sa vezi ultima farama de cer senin
prin umbrela gaurita
de care te incolacesti
printre ruinele care te inconjoara
si printre care ratacesti, tarandu-te ca un vierme
fara sa te ancorezi si sa fara sa reusesti sa cuprinzi ceva
in tacerea care te-a cuprins pana si pe tine...mut
fara sa vezi de ce te freci
si ce se 'prinde scai’ de tine...
Gandeste-te cum ar fi o zi (tastez in graba sa nu pierd ideile)
fara ceas
fara graba
fara viteza
fara timp
fara distanta
fara doar si poate…?
Nu ai vreme sa o faci. (imi spune emisfera stanga,
gandindu-se, cu dispret, la celebra pictura a lui Dali)
Ce-ai face daca intr-o zi (imi spun, uitandu-ma in tavan, cu
vocea altuia)
Te-ai trezi singur
Intr-un loc cu multi oameni
Care s-ar uita complet in alte directii
Cand te-ai uita involuntar inspre ei,
Sau intr-un palat cu multe camere
In care fiecare se inchide in camera lui
Si inghite cheia comunicarii,
Sau, foarte banal,
Intr-o cutie pe roti
In care toti, agatati bare metalice, vizibil afectati,
S-ar chinui sa-si tina echilibrul
In timp si spatiu…?
Foarte simplu: te-ai uita in orice alta directie decat a lor,
agatat de o bara ceva mai lunga, cu cheia de la hol in stomac, fara timp si
fara prea mult spatiu. (o dam pe misto-uri)
Cum te-ai simti daca intr-o zi, (emisfera dreapta a dat intre
timp search dupa toate folderele cu poze ale fostelor…)
Iubirea si-ar pierde sensul,
Natura si-ar pierde pulsul,
Omul si-ar pierde echilibrul,
Si Universul cumpatul. ?
N-ai putea sa te aduni de pe jos, si daca ai face-o n-ai fi deloc natural -
beat si suferind de atata iubire irosita - ca sa dai raportul in fata
superiorului. (din nou, imi spune o voce grava de femeie din inchipuirile mele)
Ce-ar fi daca intr-o zi (incercand, sa lovesc mingea cu emisfera
dreapta si sa imi dau seama cum viitorul poate sa arate in carne si oase)
Ai vedea in ‘carne si oase’
Viitorul in prezent ?
Te-ai intreba, cu siguranta, ‘cat e anul’, in loc de ‘cat e ceasul’
Si te-ai simti invizibil, imponderabil, incolor, inodor si insipid…
Daca ar fi si altii in aceeasi situatie te-ar numi, in gluma, ‘nihilistule’.
(ai avea senzatia ca ai ratat spatiul portii si timpul sutului, adica ai luftat
cu propriile simturi)
Ce-ar fi daca intr-o zi (la modul absolut comic de grav)
Ti-ai da seama
Ca te-ai inselat complet
Si ca lumea nu e asa cum credeai
Ca viata merita traita oricum ?...
Ar fi cel mai clar semn ca ai fost sedat si spalat pe
creier. (cat cinism poti sa ai prietene…)
Ce-ar fi daca intr-o zi
Ai ajunge la concluzia
Ca totusi, nu te-ai inselat
Si ca aveai dreptate… ?
Ar fi un semn evident
Ca esti confuz si ca vei trece in curand in etapa urmatoare
Adica, ma refer la cele 3 paragrafe anterioare. (cinism
curat !!! J)
(ma ia pe sleau)
Fiule, crezi in Cristos ?
(eu pe ocolite)
Cred in valorile lui,
Pe el nu l-am cunoscut decat de la TV. Nici nu stim daca
arata asa… (in cor)
Dar in Dumnezeu crezi ?
Care dintre ei ? (clipind des)
Ma refer la Creatorul Universului (cata siguranta in
afirmatie)
Adica la Univers…la o forta superioara. (pt ambiguizarea
lucrurilor)
Ia-o cum vrei… Crezi in el ?
E interesant modul in care imi pune uneori replicile de
monolog in gura. Cred ca in ultima vreme s-a plictisit de modul in care se
repeta situatiile. Totul devine paradoxal….
Ai tinde sa crezi ca ne apropiem de un sfarsit…al naturii, al naturii umane in
sine. Devenim, noi insine actori de monolog tragic… (m-am lasat masca cu
explicatia mea)
Te-ai gandit vreodata, ca intr-o zi (pe alt ton)
Ai avea marea ocazie sa scrii ultima replica la monologul tau
?
Imi vine greu sa cred asta…
Ok, sa o luam altfel.
Ce-ar fi daca ai avea tu ocazia sa alegi ziua in care sa
scrii ultima replica la monologul tau. (ce legatura are asta cu ce am discutat
pana acum ??)
Cred ca cineva a intrat pe fir. E securitatea… Se aud
baraituri…Astia nu-s sufleori.. Te sun mai tarziu…
Ok. Astept. (securitatea nota tot)
(peste 6 secunde ‘universale’)
Am revenit. Am un singur lucru sa te intreb.
Stii cine sunt eu ?
Nu, m-ai bagat in ceata rau de tot…
Hmmm.Uite cum facem, inversam rolurile pana aflu cine esti…(chiar le-am inversat ?)
Bine, dar pot sa-ti dau din start un indiciu..(pe un ton
impaciuitor) (se pare ca da ! go on)
Dami-l atunci. (normal ca am acceptat, trebuie sa se lege
monologul)
Ok. De obicei sunt a treia voce, si atunci cand imi fac
simtita prezenta, ceilalti se dezarmeaza complet.
Care ceilalti ? Ce vorbesti acolo?...
Securistii, prietene. Intrusii din mintea ta. Conflictul
microuniversal…
Pai bun, dar cum… ajung ei sa se interpuna ? (nedumerit)
Ei bine, se intampla atunci cand imi inchizi in nas…din
diverse cauze si atractii de moment. Oarecum e si natural, dar natura poate fi copiata, supusa, etc….
(…pauza lunga)
Cred ca vreau o tigara, sunt confuz, m-ai inebunit de cap.
Vezi ? Ce ti-am spus…!
Vad ca incepi tu singur acuma cu monoloagele.
N-am incotro. Iti tin locul. Nu-i nici o problema, iti fac
un briefing cand revii din euforie…Daca vrei sa gandesti constructiv, in timp
ce bagi otrava aia, gandeste-te serios la ce ti-am spus…si da-i si-un minus in
fata…(in ce sens, fizic, sau spiritual….?!?)
(zambet ironic pe buzele conectate la ‘pulsul’ acestui
monolog pasional de 5 minute, in intuneric)
Care e morala (post-scriptum) acestui monolog ?
S-a pierdut pe parcurs, la fel cum ne pierdem noi capul si
logica, pe drum.
Un motto, ceva…?
‘S-a inecat ca tiganu la mal’
Laitmotiv ?
‘Tutunul dauneaza grav sanatatii’ (DIR. CONS…….)
Deci cum se termina?
Deci nu se termina.
Ba da.
Ai sa vezi ca nu.
Negru !
Alb !!!!!!
Alb…?!? (ce genial sunt)
Alb galbui.
(vechime + absenta unui detergent, celalalt isi
freaca mainile in semn de multumire)
Alb…? Muti, sau ce faci ?...
………..las-o balta.
Sah mat, prietene.
Sah mat, prietene.
THE END
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu